Oxigenul

Principalii consumatori de aer sant desigur flora si fauna.  

Oxigenul reprezinta, dupa cum stim, alimentul nr.1 al fiintei vii si implicit oxidarea reprezinta modalitatea cea mai importanta de obtinere a energiei  in organism. Aceasta este ratiunea pentru care cele aproximativ 15-18 inspiratii pe minut pe carele efectueaza un adult sanatos, in conditii de repaos, reprezinta din anumite puncte de vedere 15-18 mese respiratorii, mese al caror numar se poate dubla, tripla sau cvadrupla, in conditii de efort.
Metabolismul celular  necesita un aport continuu din aceasta hrana fundamentala care este oxigenul, pentru buna desfasurare a proceselor oxidative care stau la baza vietii.
Acest gaz incolor, inodor si insipid reprezentat de oxigen care este dupa cum am vazut elementul cel mai raspandit din atmosfera, din apa si din pamant, este prin definitie elementul cel mai indispensabil al vietii, de altfel  insasi simbolul ei. Asadar aparatul respirator, aprovizionand organismul  cu acest aliment gazos, ca si aparatul digestiv, aprovizionand acelasi organism cu alimente lichide, semilichide si solide, sant inrudite intre ele. Nu intamplator, aceste aparate au o origine conuma din punct de vedere filogenetic, cat si ontogenetic. Nu intamplator apoi, unii le eticheteaza chiar cu denumirea sugestiva si comuna de sistem gastro-pulmonar si tot nu intamplator, aceleasi sectoare din economia organismului au fost etichetate  cu denumirea  plastica de "aparat de import al materiei"
    Asadar, trebuie sa stim din  capul locului ca exista doua feluri de a manca: o data in numele aparatului digestiv, cand ingeram, in mod normal, trei mese principale  pe zi si o data in numele aparatului respirator, cand ingeram - de data aceasta oxigen- in contul a 15-18 mese pe minut (minim).
Nici nu se poate un exemplu mai elocvent pentru a sublinia rolul considerabil, vital, ocupat de respiratie in complexul proces al vietii. Aceasta este ratiunea pentru care gasim atata perfectiune in organizarea functiei respiratorii si de oxigenare a organismului. Pentru ca la nivelul alveolelor pulmonare, respectiv al acelor camarute microscopice care alcatuiesc in esenta structurile buretoase ale plamanilor, au roc schimburi vitale care se efectueaza pe de o parte intre mediul gazos- aerul alveolar - si pe de alta, intre un mediu lichidian - sangele din capilarele pulmonare- medii separate intre ele doar de extrem de fina membrana alveolara, nenumaratele asemenea  alveole pe care le contin cei doi plamani;  puse cap la cap, realizeaza o suprafata de oxigenare uriasa, care este la nivelul adultului de domeniul a circa 140 m².
    Avand in vedere marea importanta a oxigenului in viata, omul si-a dorit intotdeauna in mod instinctiv un aer bun. Tot instinctiv omul simte aceasta realitate mai ales la munte, in paduri si in cranguri, stiut fiind ca aceste formatiuni vegetale alcatuiesc in ansamblu plamanii Terrei si asta  tocmai datorita continutului lor bogat in oxigen.
    Calcule de specialitate au evidentiat faptul, aparent incredibil, ca un adult normal are nevoie de circa 1 kg de alimente pe zi, de circa 1,5 lichide, inclusiv apa, si de retineti aceasta - aproximativ 12 m³ de aer.
Necesitatile de aer variaza insa in limite foarte largi, chiar in perimetrul omului  sanatos, stiut fiind, in acest sens, ca un sportiv poate consuma in cursul unei competitii si pana peste 25 m³ aer pe zi.
    Omul inspira zilnic 12m³ respectiv 15 kg aer, care, pe langa oxigenul absolut necesar vietii, contine si o serie de impuritati gazoase, volatile sau solide; asadar se introduce in fiecare zi o cantitate de aproape sapte ori mai mare de poluanti din aer decat poluantii ingerati cu cei doi litri de apa necesari. S-a calculat, in ceea ce priveste ingestia cu pulberi la o  persoana (anual) datorita poluarii aerului este de aproximativ 6kg.
    Mai mult ca oricand deci calitatea acestui element primordial care este aerul si care impreuna cu pamantul, apa si  focul alcatuiau cele 4 elemente fundamentale ale cosmogoniilor traditionale, trebuie sa ne preocupe in mod deosebit, cu atat mai mult cu cat aceasta calitate incepe sa se deterioreze in mod metodic. De calitatea aerului  depinde insasi calitatea vietii si sa nu uitam ca este  important sa  acordam acestui mediu esential  o atentie considerabila!
Sa nu pierdem niciodata din vedere faptul, ca aerul reprezinta nu numai un simbol universal al vietii, asa cum se crede in mod obisnuit, ci si un mediu propriu de desfasurare a luminii, culorilor, mirosurilor ca si al vibratiilor interplanetare. Pe buna dreptate, aerul este considerat din acest punct de vedere drept o cale de comunicare dintre pamant si cer, asadar dintre planeta pe care o locuim si univers. Aerul este in aceeasi masura si un intermediar al  reactiilor dintre foc si apa si apoi un autentic simbol al mobilitatii universale. S-a calculat, pe aceasta linie, ca in decursul unui deceniu, de exemplu, intregul ocean aerian trece prin organisme vii, inclusiv prin organismele umane.