(Humulus lupulus)
Fam. Cannabaceae
Descriere:
Este o planta vivace, cataratoare pe arbori.
Tulpina lui este aspra, urcatoare si agatatoare, iar frunzele sunt petiolate, cate 2 la nod (opuse) si cu 3-5 lobi, ca si frunzele vitei-de-vie, crestate si cordate la baza.
Are doua feluri de flori (mascule si femele).
Florile femele sunt formate din numeroase frunzulite galbene-verzui, asezate in jurul axei.
Ele sunt grupate in inflorescente de forma ovala (conuri sau strobuli) si au o lungime de 2-3 cm.
Florile mascule sunt verzi, dioice, dispuse in ciorchine pe planta.
Fructele sunt globuloase, putin turtite, de culoare brun-deschis si cu o grosime de cca 2 mm.
La baza bracteelor (frunzulitelor) si pe suprafata frunzelor se gasesc numeroase glande de culoare galben-portocalie, care contin un ulei rasinos, cu miros caracteristic.
Raspandire: Creste prin lunci, cranguri, paduri, zavoaie, pe langa ziduri, garduri etc.
Produs vegetal folosit: se admit numai conurile, care, dupa uscare, au culoarea galben-verzuie. Conurile trebuie sa fie intregi, iar bracteele sa nu fie desfacute de pe conuri, caci in acest caz se pierde o parte din principiul activ - Lupulina. Pedunculul sa nu fie mai lung de 1 cm.
Recoltare:
De la Hamei, se recolteaza varfurile vegetative si conurile femele - Summitates et strobuli lupuli.
Recoltarea se face in timpul infloririi, iunie-august.
Se culeg in cosuri sau saculete, ca sa nu se preseze si sa nu se incalzeasca. Imediat dupa recoltare, ele trebuie scoase din cosuri sau saci si tinute la umbra intr-o incapere curata, pentru a se racori.
Dupa ce se racoresc, conurile se intind in straturi foarte subtiri, pentru a se usca perfect.
In nici un caz conurile nu se pun la uscat fara sa fi fost in prealabil racorite (vanturate usor cu mana).
In caz contrar, dupa uscare, ele capata o culoare bruna, drogul pierzand din valoare.
Astfel uscat, drogul se pastreaza in lazi captusite cu hartie, bine presat, puse in incaperi uscate si intunecoase.
Principii active: conurile contin ulei volatil, sescviterpene, ester valerianic, rezine, lupulina, humulona, substante minerale, tanin, derivati flavonici, substante estrogene.
Actiune farmacologica: antispastic, stimuleaza secretia gastrica, diuretic, antituberculos, bacteriostatic, actiune moderata asupra functiilor genitale: se utilizeaza in combaterea blenoragiei, onanismului, spermatoreei (prin actiunea lupulinei). Extern: antiseptic.
Indicatii terapeutice: insomnie, tuberculoza, anorezie, nevroze cu anxietate, trichomanas vaginalis, acnee, seboree.
Mod de utilizare:
Intern: i
nfuzie - sedativ : 1 ligura si jumatate de conuri la 200 ml apa clocotita, se bea fractionat in 3 reprize in decursul unei zile. Infuzarea este de 2 minute; somnifer - 1 lingura de conuri la 200 ml apa clocotita. Infuzare 2 minute.Se bea seara la culcare.
Extern:
Infuzie: Acnee, seboree, 4g% sub forma de comprese, spalaturi vaginale 8g%.
Tinctura: 10g conuri se macereaza in 90 ml alcool de 40º.Se administreaza 2-4 g pe zi.
Lastarii tineri sau varfurile vegetative constituie un medicament antiscorbutic si diuretic, in alimentatie se utilizeaza drept leguma, ca si sparanghelul.
Atentie !
Pe inflorescentele femele, se afla niste glande, care se desprind usor de planta, dand o pulbere fina galbena: lupulina, care se utilizeaza ca medicament.
Are proprietati tonice, stomahice si diuretice.
Prezenta lupulonei produce la unele persoane stari alergice - eczeme, dermite.
