(Galium verum)
Fam. Rubiaceae (Dragaica propriu zisa)
Denumire populara : Dragaica, Floarea lui Sfantu Ioan, Sanziana
Descriere :
Planta erbacee, perena, cu tulpina tare , rotunda sau partuunchiulara, inalta de 20-80cm.
Frunzele ingust-lineare (lungi de 15-25 cm si late de 0,5-2 mm), ascutite cu marginile rasucite, pe fata interioara acoperita cu peri scurti si moi, sant dispuse verticilat, cate 8-12 intr-un verticil.
Florile mici, galben-aurii, placut mirositoare, cu miros puternic asemanator celui de miere, sant dispuse in panicule bogate, in inflorescente terminale dense cu 4 petale.
Fructele sunt mici, uscate si netede.
Raspandire : este foarte comuna prin livezi, poieni, pasuni,fanete,pe marginea potecilor si este aplecata in timpul infloririi.
Exista mai multe specii :
Galium aparine, numita asprisoara ;
Galium mallugo, dragaica de tufisuri care are flori alb-galbene, cu miros de miere.Poate fi gasita sub iarba uscata in timpul iernii.
Toate cele trei specii au proprietati medicinale similare si se utilizeaza in acelasi fel.
Produsul vegetal folosit : planta intreaga, fara radacina - Herba galii verio
Recoltarea : se aduna in timpul infloririi, in mai - septembrie si se usuca la umbra
Principii active : tanin, acid citric, anzime
Actiune farmacologica : depurativ, diuretic, sedativ regleaza metabolismul glandei tiroide.
Indicatii terapeutice : anemie, acnee, afectiuni ale uterului, hidropizie, afectiuni ale vezicii urinare, rinichilor, isterie, epilepsie, furuncule,plagi,obezitate,insomnie, vertij.
Pentru eruptiile pielii se poate folosisi sub forma de bai. Spalaturile cu decoct ajuta la vindecarea plagilor. Se poate aplica sucul proaspat extras, direct pe marginea afectata a pielii si se lasa sa se usuce.
Inducatie majora o are in afectiunile glandei tiroide, sub forma de ceai cald; se face gargara cu ceai, cat si mai profund, cat mai des posibil si se bea si ceai. Pe regiunea tiroidiana se aplica alifie de dragaica
In afectiunile corzilor vocale se recomanda gargara cu ceai de dragaica.
In
cancerul limbii si laringian se face gargara cu ceai si se beau 4-6 cani pe zi de ceai din urmatorul amestec : 300g galbenele, 100 g coada soricelului, 100g urzica.
Din amestec se ia o lingurita cu varf peste care se adauga 250 ml apa clocotita. Se infuzeaza 2 minute si se strecoara . Se bea 1 lingura la 20 minute.
Pentru
cancerul pielii se aplica alifie cu dragaica pe zona afectata . Se va bea ceai de dragaica, urzica si coada soricelului.
Pentru
afectiunile rinichilor si ale vezicii urinare, se face urmatorul amestec de ceai : sanziene,(dragaica), urzica-moarta, splinuta (Salidago virgaurea).
La bolnavii carora li s-a
extirpat un rinichi, ceaiul din amestecul mentionat, consumat 3-4 canipe zi , este foarte eficient in reglarea functiei rinichiului restant.
In
insuficienta renala care necesita dializa este eficient ceaiul din amestecul mantionat 3-4 cani pe zi . Se bea 1 cana inainte cu 30 minute de micul dejun, apoi restul se bea in cursul zilei .
Mod de utilizare :
Infuzie : 250 ml apa clocotita se toarna peste o lingurita planta, se infuzeaza 1/2 minut (daca planta este proaspata) sau 2 minute (cand planta se usuca)
Alifia : pentru a putea incorpora
sucul proaspat de dragaica (
planta proaspata se spala si inca umeda se pune in extractorul de suc) in unt se procedeaza astfel : se topeste untul la bain-marie, apoi se pune in borcan si se lasa sa se solidifice , in acest mod separandu-se grasimea de apa. Grasimea astfel obtinuta se incalzeste usor la bain-marie, astfel incat sa se poata incorpora sucul de dragaica . Se amesteca bine, pana la omogenizare. Alifia astfel obtinuta se lasa sa se raceasca si se pastreaza la frigider.