Cromul intra in compozitia unor tesuturi intr-o concentratie discreta si este implicat intr -o multime de functii metabolice.
Cromul participa in procesul metabolic al hidratilor de carbon si protejeaza vasele de sange, este un element fara de care organismul nu ar exista.
Nenumarate  experiente au demonstrat rolul jucat de crom  in scaderea nivelului colesterolului sanguin. 
Cromul  intarzie instalarea diabetului zaharat deoarece este un cofactor al insulinei si ca atare este utilizat in tratamentul tolerantei scazute la glucoza.
Se recomanda completare regimului alimentar zilnic cu 50- 200mcg picolinat de crom     (sub aceasta forma organismul il poate utiliza usor)

Starile carentiale  genereaza: intoleranta la glucoza (antrenand hiperglicemia si hiperinsulinemia), scade sensibilitatea la insulina, oboseala, obezitatea, un nivel ridicat al colesterolului, diabetul de tip II, hipoglicemia si ateroscleroza.
Insidioasa, carenta de crom se face simtita dupa decenii; ea survine, de cele mai multe ori, catre varsta de 40 de ani.

Indicatii: atenueaza ateroscleroza prin cresterea nivelului de colesterol ''bun'';  previne si trateaza diabetul (intrucat intervine in transportul glucozei catre celule, unde aceasta este transformata in energie), reduce colesterolul din sange si scade tensiunea arteriala; creste fractiunea buna a colesterolului; previne cardiopatia ischemica.

Supradozarea duce la : leziuni inflamatorii ale pielii si ale mucoaselor, cancer. 
In urma unor cercetari s-au descoperit  cazurilor de cancer pulmonar la persoanele expuse la vapori de crom (numarul persoanelor fiind semnificativ!)